În mai 2026, DNSC a publicat prima foaie de parcurs națională pentru tranziția la criptografia post-cuantică. Este un document solid — bine ancorat tehnic și onest cu privire la punctul de plecare al României. Dar publicarea lui mută, de fapt, responsabilitatea: de aici înainte, pregătirea nu mai este o chestiune de politică națională, ci sarcina fiecărei organizații în parte.
Cea mai mare parte a atenției publice s-a concentrat pe orizonturile îndepărtate — obiectivele de migrare din 2030 și 2035. Acest articol pornește de la o observație diferită: pentru entitățile esențiale și importante aflate în domeniul de aplicare NIS2, reperul care contează cu adevărat nu este 2035, ci 31 decembrie 2026 — momentul până la care se așteaptă finalizarea inventarului criptografic, așa-numitul CBOM. Iar de la publicarea foii de parcurs până acolo au rămas mai puțin de șase luni.
Articolul așază acest termen în contextul stivei de reglementări europene și naționale — NIS2 (prin OUG 155/2024 și Legea 124/2025), DORA, eIDAS 2.0 — și oferă o calibrare onestă a amenințării cuantice, la un nivel potrivit pentru echipele de conducere care trebuie să ia decizia, nu pentru specialiștii în implementare.
Ce reține un decident în două minute
- Termenul apropiat este 31 decembrie 2026 (inventarul criptografic / CBOM), nu obiectivele de migrare din 2030–2035.
- Se aplică entităților esențiale și importante din domeniul NIS2 — nu tuturor companiilor.
- Amenințarea, calibrat: distanța dintre hardware-ul actual și un calculator relevant criptografic rămâne de circa trei ordine de mărime, dar se închide din ambele direcții.
- Incertitudinea privind „Q-day" nu schimbă decizia: dacă migrarea durează 6–10 ani, momentul de a începe este același indiferent de scenariu.
- Foaia de parcurs are caracter orientativ — nu spune care sisteme sunt de risc ridicat, cine răspunde intern sau cât costă. Aceste răspunsuri sunt exact conținutul primei etape.
O calibrare onestă a orizontului de timp
Ca cercetător în securitatea sistemelor de calcul cuantic, primesc constant aceeași întrebare: când va exista un calculator cuantic capabil să spargă RSA? Răspunsul onest este că nimeni nu știe cu precizie. Ce se poate spune ține de două cifre și de direcția fiecăreia: estimarea resurselor necesare a scăzut de la circa 20 de milioane de qubiți fizici (Gidney–Ekerå, 2019) la sub un milion (Gidney, 2025), în timp ce cele mai mari procesoare anunțate public depășesc astăzi o mie de qubiți. Distanța rămasă este mare — dar tendința este lipsită de ambiguitate.
Punctul esențial este însă altul: incertitudinea nu schimbă decizia. Dacă o migrare completă durează între 5 și 10 ani (estimarea UE) sau 6–8 ani pentru sisteme de complexitate medie și ridicată (estimarea DNSC), momentul deciziei este același, fie că un sistem relevant criptografic apare în 2031, fie în 2038. Variabila incertă — data amenințării — nu e sub controlul nimănui. Variabila certă — data la care începi — este.
Câte organizații pot răspunde astăzi la întrebarea „câte certificate TLS avem și când expiră?" Unde se află datele cu confidențialitate de peste 10 ani? Acolo unde răspunsurile lipsesc, ele sunt exact conținutul primei etape — cea al cărei termen expiră în decembrie.
Analiza completă este publicată pe LinkedIn.
Versiunea integrală include analiza detaliată a foii de parcurs, secțiunea completă despre orizontul de timp și discuția despre ce rămâne de făcut în fiecare organizație.