Analize  /  Când va exista un calculator cuantic relevant criptografic
Amenințarea cuantică RO August 2026

Când va exista un calculator cuantic care să pună probleme de criptografie?

Răspunsul scurt: undeva între finalizarea autostrăzii Sibiu–Pitești și deschiderea metroului din Cluj. Răspunsul lung — stadiul real al hardware-ului și barierele care mai stau în cale — merită cele câteva minute.

Graficul convergenței: estimarea academică de qubiți necesari pentru RSA-2048 și ECDLP vs. cel mai mare procesor supraconductor lansat în fiecare an, 2012–2026, scară logaritmică

Întrebarea revine după fiecare experiment „revoluționar" și după fiecare youtuber sceptic. Are un răspuns scurt, care ține de termenele fixate de autorități, și un răspuns lung, care ține de inginerie. Amândouă duc în același loc: nu data exactă contează, ci faptul că fereastra de decizie e deja deschisă.

Răspunsul scurt vine din reglementare. NIST scoate din uz algoritmii criptografici actuali după 2030 și îi interzice după 2035; Comisia Europeană recomandă statelor membre aceleași date. Acesta e orizontul de timp asumat oficial — și e suficient ca să declanșeze decizia, indiferent cât de precis putem sau nu prezice apariția mașinii.

Răspunsul lung e despre unde a ajuns, realmente, hardware-ul cuantic — și despre trei bariere inginerești care încă stau între demonstrațiile de azi și o mașină care sparge RSA.

Ce reține un cititor grăbit

  • Ținta pentru a ataca RSA-2048 nu e o cifră fixă: cu corecție de erori, un qubit logic cere sute sau o mie de qubiți fizici.
  • În 13 ani, estimarea teoretică pentru RSA-2048 a scăzut de la ~1 miliard de qubiți (2012) la sub 1 milion (Gidney, 2025) — fără ca hardware-ul să se fi îmbunătățit. Progresul a venit din matematică.
  • Curbele eliptice sunt mai expuse: o echipă Google a coborât cerința pentru ECC-256 la ~500.000 de qubiți, cu execuție în minute.
  • Linia hardware a și coborât după 2023 (de la 1.121 de qubiți pe IBM Condor) — deliberat: industria a trecut de la cantitate la fidelitate și conectivitate.
  • Trei probleme rămân nerezolvate la scară: pragul de erori, costul porților T (magic states) și interacțiunea dintre qubiții logici (lattice surgery). Fiecare are o demonstrație de principiu; niciuna, o demonstrație la scară mare.
  • Sesiunile TLS de azi conțin, în clar pentru cine le stochează, exact partea pe care Shor o rezolvă. Mașina care le va deschide nu trebuie să existe acum — doar cândva.

Progresul vine din teorie, nu din hardware

Aceasta e observația centrală. Din 2012 până azi, cifra care contează — câți qubiți fizici ar fi nevoie ca să spargi RSA-2048 — a scăzut de o mie de ori. Nu pentru că a apărut un calculator mai bun, ci pentru că diferite grupuri au gândit mai bine implementarea algoritmului lui Shor. În paralel, linia hardware-ului a urcat până în 2023 și de atunci coboară deliberat: s-a dovedit că o mie de qubiți mediocri nu apropie de un calculator util mai mult decât o sută cincizeci foarte buni.

Rezultatul e un grafic în care linia de sus cade rapid, iar linia de jos stagnează intenționat. Distanța dintre ele rămâne de câteva ordine de mărime — dar se închide, iar motorul care o închide, deocamdată, e matematica.

Asimetria incomodă din final

Mașina care va deschide sesiunile TLS negociate astăzi nu trebuie să existe acum. Trebuie doar să existe cândva — iar traficul, pentru cine îl stochează, așteaptă.

Articolul integral

Analiza completă e publicată pe LinkedIn.

Versiunea integrală descrie tehnologiile de qubiți (supraconductori, ioni, atomi neutri și altele), estimările teoretice în detaliu, cele trei bariere inginerești și bilanțul experimental al ultimilor doi ani.

Citește articolul pe LinkedIn Se deschide pe LinkedIn

Surse & referințe

  1. Shor, P. (1994) — algoritmul cuantic pentru factorizare și logaritm discret.
  2. Gidney, C. & Ekerå, M. (2019) — RSA-2048 în ~20 de milioane de qubiți fizici, ~8 ore.
  3. Gidney, C. (2025) — RSA-2048 în sub 1 milion de qubiți, execuție în mai puțin de o săptămână.
  4. Echipă Google (2026) — curbe eliptice pe 256 de biți în ~500.000 de qubiți, execuție de ordinul minutelor.
  5. Webster et al., Iceberg Quantum (2026) — arhitectura „Pinnacle": sub 100.000 de qubiți pentru RSA, cu cod ce necesită conectivitate la distanță.
  6. Cain et al., Harvard & Caltech (2026) — pe atomi neutri, ~13.000 de qubiți pentru RSA, ~1.000 de zile.
  7. Google — procesorul Willow (dec. 2024): trecerea sub prag, 101 qubiți fizici pentru un qubit logic.
  8. QuEra–Harvard–MIT (2025) — distilarea de magic states, demonstrată integral la nivel logic.
  9. QuEra (96 qubiți logici / 448 atomi); Quantinuum, sistemul Helios (48 qubiți logici / 98 fizici).
  10. IBM — procesorul Condor (2023, 1.121 qubiți); tranziția la coduri qLDPC; țintă de 200 de qubiți logici către 2029.
  11. NIST — deprecierea algoritmilor clasici după 2030, interzicerea după 2035; recomandarea corespunzătoare a Comisiei Europene.
Sorin Boloș — Transilvania Quantum
Cercetător în securitatea calculatoarelor cuantice

Transilvania Quantum e un grup de cercetare în securitate cuantică din Cluj-Napoca. Aceeași expertiză din spatele cercetării sprijină organizațiile reglementate din România în pregătirea pentru tranziția post-cuantică — printr-un briefing executiv de o jumătate de zi.

Despre consultanța PQC
← Toate analizele